 adytyaAstrologDin: Bucuresti
Postari: 292
|
|
De mai bine de treizeci de ani, doar o singură sondă spaţială a ajuns la planeta Mercur. Este vorba de sonda americană Mariner 10, care în 1974 şi 1975 a cartografiat jumătate din suprafaţa planetei şi ne-a trimis primele informaţii directe despre aceasta. Tot o sondă americană o studiază în intervalul 2007-2011.
Dar nici europenii şi japonezii nu se lasă mai prejos. Aceştia au pus la punct împreună o nouă misiune spaţială care va fi lansată spre Mercur în 2013, pe care o va studia în 2019, după şase ani de călătorie. Este vorba de misiunea BepiColombo, iar săptămâna aceasta a fost semnat contractul cu cea mai mare firmă europeană de eurospaţiale pentru a începe construcţia navetei şi a modulelor în care vor fi găzduiţi cei doi sateliţi.
Misiunea BepiColombo
În 2019, misiunea BepiColombo va studia în detaliu planeta Mercur. Cercul roşu reprezintă viitoarea traiectorie a modulului european, care va studia planeta în sine. În galben este desenată traiectoria modulului japonez, care va studia câmpul magnetic al planetei. Se observă cum câmpul magnetic (magnetosfera) se extinde dincolo de atmosfera planetei Mercur. Imagine de Agenţia Spaţială Europeană.
Pentru a înţelege mai bine planeta Mercur şi sistemele solare în general
Satelitul european va studia şi mai în detaliu planeta în sine, precum forma, structura geologică, compoziţia solului, craterele, interiorul şi atmosfera ei rarefiată. Satelitul japonez va studia în schimb câmpul magnetic al planetei, forma, dinamica şi producerea sa. Toate aceste măsurători sunt importante pentru a înţelege mai bine planeta Mercur, care fiind cea mai apropiată de Soare, ne ajută să înţelegem mai bine sistemele solare în general. În ultimii cinci ani au fost descoperite peste o sută de sisteme solare, iar unele din ele ar putea avea condiţii prielnice pentru a găzdui viaţă. Dar mai este un lucru ce poate fi testat cu ajutorul planetei Mercur.
Pentru a testa teoria lui Einstein a gravitaţiei
După măsurători precise în secolul al XIX-lea, astronomii au constatat că traiectoria planetei Mercur diferă puţin, dar măsurabil, faţă de cea prezisă de teoria lui Newton a gravitaţiei. Au crezut atunci că mai există o planetă între Mercur şi Soare, care îi perturbă traiectoria. De altfel, aşa au fost descoperite toate planetele care nu erau ştiute în Antichitate. Dar nici o astfel de planetă nu a fost descoperită. Ce s-a descoperit însă a fost că teoria lui Newton a gravitaţiei nu era suficient de precisă, iar din 1915 aceasta a fost înlocuită cu una încă şi mai precisă, teoria lui Einstein, numită şi teoria generală a relativităţii. Această teorie a câştigat o mare victorie chiar de la început, când a reprodus perfect traiectoria tocmai pentru planeta Mercur. Continuând să măsoare precis traiectoria acestei planete, oamenii de ştiinţă pot testa şi validitatea teoriei lui Einstein.
Agenţia Spaţială Europeană
Agenţia Spaţială Europeană va cheltui aproape 650 de milioane de euro pentru partea ei din naveta spaţială şi pentru modulul european. Costul de alte 200 de milioane de euro pentru aparatura de masură conţinută de modulul european este susţinut de institute europene de cercetare. Agenţia spaţială europeană cuprinde 17 ţări europene, dar nu neaparat din Uniunea Europeană. Deşi nu este este membră, România participă la unele proiecte ale Agenţiei, dar nu îmi este clar dacă participă la această misiune spaţială.
Nume de cod: BepiColombo
Aşa cum operaţiunile militare au câte un nume de cod, precum "Enduring Freedom" (Mereu libertate) pentru invadarea recentă a Afganistanului şi "Desert Storm" (Furtuna din deşert) pentru cea a Irakului, tot aşa şi misiunile spaţiale au câte un strigăt de luptă ce le reprezintă. Misiunea aceasta nouă spre Mercur poartă numele astronomului italian Giuseppe (Bepi) Colombo (1920-1984), cel care a calculat foarte precis traiectoria planetei Mercur, date ce au fost esenţiale succesului sondei Mariner 10 acum mai bine de 30 de ani.
Mercur, câteva curiozităţi
Ştiaţi că o zi jumate face cât un an pe Mercur? Cu alte cuvinte, în timp ce se roteşte de două ori în jurul axei sale, Mercur se roteşte de cam trei ori în jurul Soarelui. De asemnea, Mercur este planeta cea mai aproape de Soare, cu de rază de aproximativ de două ori mai mică decât Terra. Tot ea atinge temperaturi terifiant de mari pe jumatatea de planetă unde este zi la un moment dat (aproape 500 de grade Celsius) şi temperaturi incredibil de mici acolo unde este în acelaşi timp noapte (-170 de grade Celsius). Mercur seamănă mult cu Luna, având o suprafaţă foarte solidă, cu multe cratere. Dar în timp ce Luna nu are deloc atmosferă, Mercur are o atmosferă foarte subţire.
Numele planetei Mercur poartă numele zeului roman al comerţului (pentru craioveni: v-aţi gândit că de aceea magazinul general din Craiova se numeşte Mercur?) şi a dat numele ei la rândul ei singurului metal care este lichid la temperaturi ambiante. Oare ce alte surprize ne mai rezervă această planetă?
_______________________________________
<<<Trei lucruri nu pot fii ascunse in aceasta lume
Luna , Soarele si Adevarul>>>
<<<Budda quote>>>
|
|
